Noutăţi filatelice – Colecţii româneşti: fonografe

Romfilatelia dedică o nouă emisiune seriei Colecții românești, intitulată Fonografe.
Pe mărcile poștale sunt reproduse imaginile unor exponate aparținând unei renumite colecții din București, cea mai mare din lume, certificată în Guinness World Records în 2016. Acestea pot fi admirate într-un spațiu expozitional amenajat la Muzeul Recordurilor Românești.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei se regăsește fonograful Fondain Ducretet. Acest fonograf este unul dintre primele astfel de dispozitive folosite pentru înregistrarea sunetului, fiind creat pe la 1880. Felul în care el funcționează este diferit de majoritatea fonografelor pe care le știm astăzi pentru că suportul de înregistrare era unul special. Astfel, înregistrarea era făcută pe o folie de staniu, prinsă pe cilindru. Utilizatorul aparatului trebuia să vorbească tare în micuța pâlnie și să rotească cilindrul cu o viteză constantă.
Edison Home Phonograph se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei. Acest model de fonograf a fost creat spre sfârșitul anului 1896 și a fost un aparat de succes. Înregistrarea sunetului pentru acest aparat se făcea cu ajutorul cilindrilor de ceară. Avantajul acestor cilindri făcuți de compania lui Edison consta în faptul că puteau fi refolosiți.
În Marea Britanie, fonografele au fost vândute de compania Edison Bell, însărcinată atât cu producerea aparatelor și comercializarea lor, precum și cu păstrarea patentelor. Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrat grafic un exemplar de Fonograf Edison Bell cu pâlnie de sticlă. Ce este cu adevărat remarcabil la acest fonograf este pâlnia sa de sticlă. Sunetul pe care îl redă este unul deosebit, iar faptul că pâlnia este intactă face din această piesă una foarte rară.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei este reprezentat grafic un Fonograf Amberola. Acest tip de fonograf, creat de același Thomas Edison, datează din anul 1918 și este diferit de alte fonografe prin faptul că pâlnia este încorporată. Astfel, aparatul nu mai dispune de o pâlnie externă, detașabilă, ci mai degrabă de o cutie de rezonanță pentru amplificarea sunetului.
Fonograful Lioret, redat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei, produs în Franța de către Lioret, în anul 1896, este o piesă foarte rară. Puține astfel de fonografe au fost făcute și mult mai puține au supraviețuit trecerii timpului. Henri Lioret a fost un nume important în industria aparatelor muzicale din Franța, reușind să creeze păpuși vorbitoare, în care monta cilindri de celuloid. Acești cilindri au fost folosiți și pentru fonografele lui destinate adulților. Spre deosebire de cilindri de ceară, cei făcuți de Lioret din celuloid erau mult mai puțin pretențioși în ceea ce privește folosirea și păstrarea lor. De asemenea, aveau dimensiuni mult mai mici, însă permiteau în jur de două minute de redare. Mecanismele și motoarele pieselor lui Lioret sunt remarcabile, iar fonografele sale sunt foarte greu de găsit astăzi, fiind printre cele mai rare piese.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei s-a ilustrat fonograful Telegraphon. Acest dispozitiv de înregistrare este, de fapt, primul aparat care folosea principii magnetice pentru înregistrarea sunetului. Patentat în anul 1898 de către Valdemar Poulsen, un inginer din Danemarca, aparatul a ajuns să fie foarte rar astăzi. Acesta folosea cilindri de ceară de dimensiuni foarte mari, iar scopul lor era pentru a înregistra mesaje, chiar și mesaje telefonice, fiind precursorul robotului telefonic. La Expoziția Universală din anul 1900 de la Paris, Poulsen a înregistrat cu un aparatul său vocea împăratului Austriei, Franz Josef.
Un alt aparat creat de către Edison, Fonograful Opera, reprezentat grafic pe colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 28,50 lei, este impresionant prin mărimea sa și prin pâlnia amplificatoare. Creat din mahon, sunetul produs de acest fonograf este unul cald și puternic. De asemenea, design-ul său este unul elegant, cu o combinație coloristă plăcută și mecanisme ascunse vederii. Pâlnia mare poate fi montată pe un suport special, iar greutatea sa nu este preluată de capul de redare, protejând mecanismul și cilindrul de ceară. În plus, pâlnia poate fi montată pe fonograf chiar și dacă acesta are capacul pus.
M. S.